Cum influențează viața gândurile și credințele pe care le ai
De câte ori te-ai întrebat de ce nimic în viața ta nu merge bine?
De câte ori te-ai întrebat de ce suferi atât de mult? De ce nu funcționează relațiile tale; de ce nu ai bani; de ce nu ai un loc bun de muncă; de ce atragi certuri în viața ta?
Oare ești tu cel mai ghinionist om din lume? Sau oare Dumnezeu e atât de nedrept cu tine? Oare ce ai făcut de tot răul s-a abătut asupra ta?
Ei bine, te invit să te uiți cu atenție la piramida din imaginea de mai jos. Este Piramida Conștiinței creată de Dr. David Hawkins, care ilustrează nivelurile noastre de conștiință și amplasarea emoțiilor pe o scară de la 0 la 1000. 0 reprezintă moartea fizică, 1000 reprezintă iluminarea.
Înainte de a începe, vreau să fac o scurtă paranteză și să aduc un strop de claritate despre ce înseamnă conștiința. Conștiința este pentru suflet cum este mintea pentru trup. Atât conștiința, cât și mintea sunt încărcate cu informații, însă la niveluri și frecvențe diferite. Conștiința este încărcată cu informații de înaltă frecvență, invizibile, imperceptibile, universale, iar mintea deține informații vizibile, palpabile, senzoriale, materiale și este singura care conține și frecvențe joase. Conștiința este acel sentiment al înțelegerii profunde a tot ceea ce există dincolo de percepție și a integrării ei în Univers. Cu toții am auzit expresia ”nu m-a lăsat conștiința”. Adică ceva mai presus de noi ne-a oprit din a face ceva ce ne-ar fi periclitat valorile. Aceea este conștiința.
Revenind la piramidă și uitându-te la ea, desigur, îți vei răspunde că trăiești emoții de la toate nivelurile și este adevărat. Cu toții trăim și fericirea și iubirea, dar și vina, și rușinea. Acum intervin următoarele întrebări: care este normalitatea trăirilor tale? Care dintre încadramente îți este cel mai familiar, unde te simți ”acasă”? În ce încadrament al piramidei îți este normal să trăiești? Care sunt emoțiile și gândurile cele mai frecvente?
Calitatea vieții noastre se definește ca fiind suma gândurilor și credințelor noastre. O credință nu există doar în plan mental, ci influențează atât planul emoțional, cât și fizic. Practic, o credință are un efect de domino în toate aspectele existenței noastre. Gândurile noastre influențează emoțiile noastre, iar prin emoții reacționăm la stimulii interni și externi. Acțiunile sunt date de gândurile și emoțiile noastre, care, la rândul lor, determină evenimentele și experiențele din viața noastră.
Conform cercetătorilor, aproximativ 78% din populația globală trăiește în gânduri și emoții din încadramentul de la baza piramidei, adică normalitatea se află în frică, rușine, vină, victimizare, milă, suferință, furie, dezgust, invidie, aroganță, dominare, frustrare, îngrijorare, iresponsabilitate, neasumare, dependență (de alcool, droguri, relații, țigări, mâncare, jocuri etc).
Pentru a-ți oferi mai multă claritate, voi enumera câteva credințe limitative des întâlnite: ”oamenii sunt răi”, ”să nu ai încredere în nimeni, nici măcar în tine”, ”bărbații sunt afemeiați”, ”femeile sunt parșive”, ”sunt bun de nimic”, ”nu pot, nu voi reuși”, ”suntem prea mici pentru lucruri mari”, ”banul este ochiul dracului”, ”Dumnezeu ne pedepsește dacă”, ”copilul trebuie pupat doar în somn”.
Oare ce vibrație au aceste credințe? Poți vedea ce emoții se ascund în spatele lor? Eu pot identifica teamă, neîncredere, neputință, diminuare, rușine și vinovăție, iar vibrația lor se află sub 200.
Dacă trăim cu astfel de credințe, de unde așteptarea ca oamenii din jurul nostru să fie buni, să avem bani, să avem un job care să ne împlinească sau o relație de cuplu fericită? De unde așteptarea noastră să avem o viață împlinită?
Credințele noastre, fie ele pozitive sau limitative, se formează de-a lungul vieții, chiar de la o vârstă foarte fragedă, poate de la câteva luni, până la cel târziu 21-22 de ani. Apoi tot ceea ce facem este să (re)producem experiențe care să corespundă convingerilor noastre. Te invit să te uiți în propria ta viață și să observi de câte ori ai repetat aceeași experiență, fie cu aceiași oameni, fie cu unii diferiți.

Toate emoțiile noastre se supun legilor atracției și a reciprocității. Practic, aceste legi sunt ca frecvențele radio. Putem asculta radio ZU doar dacă suntem pe frecvența radio ZU. Transpus în subiectul nostru, gândurile noastre sunt frecvența, iar emoțiile noastre ascultă frecvența. Dacă gândurile noastre sunt pozitive, emoțiile noastre sunt pozitive. Dacă gândurile noastre sunt negative, atunci și emoțiile vor fi negative. Legea atracției spune că atragem ceea ce gândim și ceea ce suntem. Vom atrage oameni, evenimente și situații conform gândurilor și emoțiilor noastre. Credem despre oameni că sunt răi? Vom atrage astfel de oameni să ne confirme credința. Credem că nu putem? Vom atrage situații în care va fi prezentă neputința. Credem că viața e nedreaptă? Viața ne va confirma ceea ce credem prin diverse evenimente sau oameni. Acum întreabă-te dacă Dumnezeu este cel care te pedepsește sau tu faci asta prin modul în care gândești și prin emoțiile pe are le conții.
Poate te întrebi cum ai putea schimba frecvența, cum ai putea trece de la frecvența negativă la cea pozitivă? Cum ai putea să faci ca evenimentele din viața ta să se întâmple în maniera pe care tu ți-o dorești? Întrebându-te ”cum” și nu ”de ce”, este primul pas către transformare. Întrebându-te ”cum” înseamnă că deja ai acceptat că viața ta nu arată așa cum ți-o dorești și că e necesar să faci o schimbare. Stând în ”de ce”, ești încă în negare și neacceptare a ceea ce ți se întâmplă, iar schimbarea va întârzia să apară.
Tot drumul acesta al transformării nu este nici simplu și nici ușor, cel puțin nu din experiența mea, însă cu siguranță este total posibil. Este, ce-i drept, nevoie de o doză semnificativă de muncă, de asumare, de timp și multă introspecție. În ceea ce mă privește, au necesitat pe puțin 5 ani plini de terapii, cursuri și cărți de dezvoltare personală.
Următorii doi pași pe care i-am identificat în procesul meu transformator au fost conștientizarea gândurilor și credințelor mele, iar mai apoi recunoașterea și acceptarea a ceea ce am gândit. Odată ce am devenit sinceră cu mine, totul a curs mai ușor, iar pas cu pas, am acceptat și eliberat emoțiile de sub 200 și am început să îmbrățișez emoțiile de peste 200. Acum normalitatea mea se află la peste 200, atrăgând după sine oameni, situații și experiențe la acest nivel. Înseamnă oare că nu mai experimentez și emoții din primul încadrament? Ba sigur că da, însă acum ele nu mai reprezintă normalitatea sau casa mea, ci sunt simpli vizitatori care pleacă la scurt timp.
Te invit, așadar, să reflectezi la propria ta viață, să îți observi gândurile și credințele care determină calitatea a tot ceea ce trăiești. Dacă simți împlinire, te provoc să inspiri oamenii din jurul tău, iar daca simți nemulțumire, poate că este necesară o schimbare. Dacă nu știi de unde să începi, sunt aici să te ghidez cu mare drag.
Te îmbrățișez,
Bianca
Comentarii
Trimiteți un comentariu